TOXIC 2018

mici observații socio-antropologice asupra unui grup restrâns

Cuvântul Oxford al anului 2018 este ” toxic “.

            “Cuvântul Oxford al anului este un cuvânt sau o expresie care a atras un mare interes în ultimele 12 luni. În fiecare an, editorii sit-ului web dezbat câțiva candidați pentru cuvântul anului și aleg un câștigător care este considerat a reflectă etosul, dispoziția sau preocupările acelui an și pentru a avea un potențial de durată ca și cuvânt de importanță culturală” (https://en.oxforddictionaries.com/word-of-the-year). Datele sit-ului web arată că, pe lângă o creștere de 45% a căutării pe site-ul oxforddictionaries.com, în ultimul an, cuvântul toxic a fost folosit într-o serie de contexte, atât în sensurile literale, cât și în cele mai metaforice (pentru o cercetare mai amănunțită , a se vedea sit-ul web amintit).

            Pe lângă “toxic“, cele 10 top colocative toxice pentru anul 2018- adică, cuvintele obișnuite folosite alături de toxice – indică acest lucru. Aceste cuvinte folosite în 2018, ca frecvență sunt: chimic, masculinitate, substanță, gaz, mediu, relație, cultură, deșeuri, algele, aer.

            Am încercat să dau un sens socio- antropologic, în aceeași frază, cuvântului anului împreună cu fiecare dintre colocatorii săi, cu valabilitate pentru orice grup elitist restrâns de persoane.

chimic : trebuie să existe consens chimic între membrii grupului, altfel relaționarea de durata devine toxică.

masculinitate : dacă semiotica grupului arată masculinitate la fiecare pas, ar deveni oare toxică fără componentă feminină?

substanță : fiecare potențial membru solicită apartenența la un grup elitist căutând substanță, profunzime, mânat câteodată și de mediul toxic, nociv de pe stradă.

gaz : Aproape orice gaz devine toxic dacă expunerea este de durata; rămâne oare valabil și pentru expunerea îndelungată la mediul grupului definit ca fiind elitist?

mediu : mai sus.

relație : membrii grupului elitist trebuie să vegheze ca fiecare relație dintre membrii  să nu devină toxică în interiorul grupului dar și înafara lui.

cultură : Dacă se poate vorbi de formarea de pseudo- cultură a grupului elitist, cum arătăm că nu este toxică pentru grup și înafara lui?

deșeuri : Ce ne facem cu membrii grupului acceptați, dar care mai târziu în evoluția lor realizează că nu li se potrivește doctrina elitistă a grupului? Ce facem cu inadaptații grupului, ca să nu devină toxici pentru ceilalți? Ii tratăm oare ca și deșeuri ce trebuiesc reciclate? Se poate oare avansa ideea de exit interview și consiliere post-exit?

algele : Dacă membrii grupului elitist vegetează ca și algele la intalnirile periodice, pe termen lung, devine oare mediul toxic pentru toată lumea?

aer : cine consumă doctrina grupului ca pe aer si alege sa traiasca exclusiv dupa ea , ar trebui și să se îngrijească că nu devine toxic pentru societatea civilă.

Oare ce ar scrie Pareto, Mosca, Simmel sau Lenski daca ar trebuie sa analizeze un astfel de grup? Ar scrie probabil ” mainstream” si l-ar sterge din categoria elitista.

Write a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *